Primarie Hateg

Ţara Haţegului (maghiară Hátszegvidék, Hatzak; germană Wallenthal) este un ţinut istoric şi etnografic din colţul de sud-vest al Transilvaniei, judeţul Hunedoara, România. Ţara Haţegului cuprinde depresiunea cu acelaşi nume, dar în „zona de influenţă” a ei se află şi aşezările situate pe cursul superior al Streiului, până la vărsarea acestuia în Mureş. Ţara Haţegului este una dintre microregiunile cele mai bogate din România din punct de vedere istoric: aici se găsesc câteva dintre cele mai importante monumente de arhitectură şi arheologie din ţară. Tot în Ţara Haţegului a fost realizată una dintre cele mai ambiţioase amenajări hidroenergetice din ţară. Zona este cunoscută şi pentru fosilele de dinozauri găsite aici.

Cadrul geografic

Ţara Haţegului se află în Transilvania, la întretăierea acestei provincii istorice cu Banatul şi Oltenia. Strict geografic, Ţara Haţegului se suprapune peste depresiunea omonimă, mărginită, la sud, de Munţii Retezat, la est şi nord-est, de Munţii Şureanu, la vest, de Munţii Ţarcu, iar la nord de Munţii Poiana Ruscă. Între aceste limite, Ţara Haţegului corespunde bazinului superior al Streiului, având lungimea pe axa est-vest de cca 50 km şi o lăţime de 30-35 km pe axa nord-sud. În total, din punct de vedere geografic, Ţara Haţegului se întinde pe circa 1300 de km.

Regiunea este drenată de râurile Strei, Râu Mare şi Galbena, cu afluenţii lor. Centrul social şi economic al regiunii este oraşul Haţeg.

Accesul în Ţara Haţegului se face prin trei „porţi”: dinspre oraşul Simeria, pe valea Streiului; dinspre Banat, pe valea Bistrei, trecând pe la Porţile de Fier ale Transilvaniei; dinspre municipiul Petroşani, prin Pasul Merişor-Băniţa.

Din punct de vedere etnosociologic şi lingvistic, Ţara Haţegului este însă mai întinsă, ea cuprinzând şi aşezările de pe valea Streiului Inferior până la vărsarea acestuia în Mureş, inclusiv oraşul Călan.

Economia

După schimbarea de regim din 1989, Ţara Haţegului a fost puternic afectată de prăbuşirea industriei din zonele adiacente: cea siderugică în Hunedoara şi Călan şi cea minieră din Valea Jiului. Şomajul în zonă a înregistrat, în august 2008, cel mai ridicat nivel din întreg judeţul Hunedoara: peste 1500 de şomeri în oraşul Haţeg. Pentru luna august a anului 2012, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Hunedoara a raportat, pentru Haţeg, un procent de 7,45.

La Haţeg, până acum câţiva ani a fost concentrată o bună parte din ceea ce înseamnă industria alimentară, sector deosebit de important pentru întreg judeţul Hunedoara (o fabrică de bere, o fabrică de conserve, un abator, fabrici de pâine). Între timp, o dată ce aceşti agenţi economici şi-au încetat activitatea, personalul a ales calea reconversiei profesionale, dar există şi acum o disponibilitate de angajare în domeniile în care angajaţii au obţinut primele calificări profesionale.

În ultimii ani se constată o ameliorare a situaţiei economice. Astfel, oraşul Haţeg era, în 2006, cel mai mic oraş din ţară în care un mare retailer, grupul Tengelmann, a deschis un supermarket - Plus Discount - în urma unei investiţii de 1,5 milioane de euro. La momentul actual, magazinul a fost preluat de grupul LIDL. A urmat în 2007 un supermarket SPAR, reprezentând o investiţie de 2,2 milioane de euro. Acesta a fost preluat ulterior de reţeaua BILLA.

Cele mai importante activităţi economice din zonă sunt desfăşurate de Sucursala Haţeg a S.C. HIDROELECTRICA S.A., care coordonează activitatea celor 12 microhidrocentrale de pe Râu Mare şi de Sucursala Râu Mare - Retezat a S.C. HIDROCONSTRUCŢIA S.A. În afara acestora, mai există firme de îmbuteliat gaz lichefiat, construcţii civile, confecţionarea de tâmplărie din aluminiu şi PVC, firme de exploatare forestieră etc.

Capitalul străin este prezent printr-o fabrică franceză de prelucrare a melcilor (ROLUX) şi una italiană, care se ocupă cu achiziţionarea şi prelucrarea ciupercilor (BOSCO AMICO).

Turismul

Turismul cunoaşte de asemenea o revigorare, mai ales în zona de vest a Ţării Haţegului, în comunele Râu de Mori şi Sarmizegetusa, funcţionând numeroase pensiuni turistice. Oraşul Haţeg se poate mîndri cu un număr de 15 spaţii de cazare. Cabane există la Gura Zlata, Râuşor, Pietrele şi Rotunda(amenajată pentru Ceauşescu). 

Harta Ţării Haţegului în cadrul judeţului Hunedoara

Următoarele arii naturale protejate se află total sau parţial pe teritoriul Ţării Haţegului:

  • Parcul Naţional Retezat a fost înfiinţat în 1935, iar în 1979 a primit statutul internaţional de Rezervaţie a Biosferei.
  • Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele este o arie protejată de interes naţional situată în zona centrală a Parcului Naţional Retezat.
  • Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina, înfiinţat în 2000, se întinde şi pe raza comunelor haţegane Pui şi Baru Mare, cuprinzând şi următoarele arii protejate:
  • Peştera Tecuri este o rezervaţie naturală de tip speologic situată pe raza comunei Baru. Aici se află o stalagmită înaltă de 7 m.
  • Peştera Şura Mare este o rezervaţie naturală de tip speologic, situată pe raza satului Ohaba-Ponor. Adăposteşte una dintre cele mai mari colonii de lilieci din sud-estul Europei.
  • Locul fosilifer Ohaba-Ponor este o rezervaţie naturală de tip paleontologic (moluşte fosile de vârstă mezozoică şi terţiară).

Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului este o arie naturală protejată de interes naţional din 2004. În 2005 a fost acceptat în Reţeaua Europeană a Geoparcurilor. Geoparcul este un proiect desfăşurat sub egida Univeristăţii din Bucureşti care îşi propune promovarea turistică integrată a Ţării Haţegului şi dezvoltarea ei durabilă pe această bază. Ţara Haţegului a ajuns notorie pe plan mondial datorită dinozaurilor pitici care au populat zona - pe atunci o insulă în Marea Tetis - în perioada Cretacicului. Discovery Channel şi alte posturi internaţionale de televiziune au difuzat în ultimii ani mai multe documentare consacrate acestor dinozauri de dimensiuni reduse. Primele cercetări asupra dinozaurilor din zona Haţegului au fost făcute de baronul Franz Nopcsa (1815-1904), după ce sora sa, Elek Nopcsa, a descoperit în 1895, fosilele unor reptile în jurul castelului familiei din Sânpetru. Cercetarile au fost reluate abia în anul 1977 de către paleontologul Dan Grigorescu, de la Facultatea de Geologie a Universităţii din Bucureşti. Specialiştii explică talia redusă a dinozaurilor haţegani prin condiţiile geografice de acum 65 de milioane de ani, când Ţara Haţegului era o insulă. Dinozaurii de aici s-au adaptat spaţiului izolat şi redus ca dimensiuni în care evoluau, fapt care a determinat reducerea dimensiunilor reptilelor, prin fenomenul numit „nanism insular”. 

Hatzegopteryx (singurul zburător, denumit aşa chiar după numele oraşului Haţeg) contrasta prin mărimea sa uriaşă, cu restul vieţuitoarelor de pe insulă - avengura aripilor era de 12 metri.

Infrastructura

Potrivit statisticilor citate de Consiliul Judeţean Hunedoara, reţeaua rutieră a Ţării Haţegului este formată din 400 km de drumuri publice şi 300 km de străzi orăşeneşti şi comunale. În 2007 a fost dată în folosinţă centura de ocolire a Haţegului, traficul pe ruta Valea Jiului - Culoarul IV Pan European (DN 66), fiind scos din oraş. Referitor la infrastructura feroviară, cea mai importantă este calea ferată dublă electrificată Subcetate-Pui-Baru-Băniţa, care leagă magistrala de pe Valea Mureşului cu Valea Jiului. Cea mai apropiată gară de Haţeg este Subcetate, aflată la aproximativ 2 km.

Amenajarea hidroenergetică

„Autostrada apelor” din Ţara Haţegului

Unul din principalele cursuri de apă care drenează Ţara Haţegului, Râu Mare, a fost obiectul unei amenajări hidroenergetice masive. Lucrările au început în anii '70 şi s-au încheiat abia în ultimul deceniu al secolului trecut.

Principalul obiectiv al amenajării este barajul de la Gura Apei, situat în Parcul Naţional Retezat.

Barajul, aflat pe traseul dintre cabanele Gura Zlata şi Rotunda, are o înălţime de 168 de metri, fiind unul dintre cele mai înalte baraje de arocamente din Europa. Centrala electrică subterană de la Gura Apei are o putere de 335 MW.

După ieşirea Râului Mare din munţi, cursul acestuia prin Ţara Haţegului a fost regularizat, fiind realizate mai multe baraje de mici dimensiuni, cu lacurile de acumulare aferente, în apropierea localităţilor Ostrov, Sânpetru şi Sântămăria Orlea. Amenajarea hidroenergetică Râu Mare-Retezat a fost una dintre marile lucrări hidroenergetice realizate în România în perioada regimului comunist. Centrul acestuia a fost colonia Brazi, situată chiar la ieşirea Râului Mare din munte.Filmul „Un petic de cer” (1983, regia Francisc Munteanu) a fost inspirat de activitatea de pe acest şantier. Fostele barăci ale muncitorilor au fost renovate, funcţionând acum ca centru de conferinţe al S.C. Hidroconstrucţia S.A.

Învăţământul

Cea mai puternică instituţie de învăţământ din Ţara Haţegului este Colegiul Naţional “I. C. Brătianu ”, continuator al unor marcante tradiţii instructiv-educative la nivel înalt, începute încă din 1880. Ion I. C. Brătianu a susţinut necesitatea ridicării acestui edificiu şi l-a vizitat la 15 octombrie 1922, cu prilejul drumului spre Alba-Iulia, unde a participat la ceremonia de încoronare a lui Ferdinand şi a Mariei ca regi ai României Mari.

De-a lungul timpului, instituţia de învăţământ şi-a consolidat poziţia pe piaţa educaţiei, devenind un centru redutabil de dezvoltare a învăţământului românesc, prin specializările cu care vine în întâmpinarea elevilor (turism şi alimentaţie, matematică-informatică, filologie, ştiinţe ale naturii, ştiinţe sociale). Unitatea răspunde cu promptitudine şi competenţă provocărilor mediului economic, dinamicii pieţei muncii, devenind un furnizor de servicii educaţionale care vin în întâmpinarea nevoilor comunităţii.

Politica educaţională a Colegiului încearcă, în contextul reformei, să contribuie la dezvoltarea integrală şi armonioasă a personalităţii tinerilor, la însuşirea cunoştinţelor ştiinţifice şi  la formarea capacităţilor intelectuale, a tehnicii de muncă şi abilităţilor practice.

Liceul are parteneriate cu instituţii, unităţi şi ONG-uri din zonă, din ţară şi străinătate, după cum urmează:

-                           la nivel local: cu Casa de Cultură, Poliţie, Biserică, Crucea Roşie, Şcoli generale, Parchet, Parcul Naţional Retezat etc.;

-                           la nivel internaţional: cu Liceul “J. Desfontaines” (Melle, Franţa) şi cu Liceul Agricol Montmorot (Franţa).

De asemenea, un plus la conturarea renumelui de care se bucură acum Colegiul Naţional “I.C. Brătianu” Haţeg  l-au avut proiectele de colaborare cu asociaţii din străinătate (Osthjalpen, Suedia şi Teachers for tomorrow, SUA) şi corespondenţa şcolară cu Suedia.

Populaţia

Potrivit Recensământului Populaţiei din 2002, oraşul Haţeg şi cele 11 comune care se află în Depresiunea Haţegului numărau în total aproape 40.000 de locuitori. Majoritatea covârşitoare a populaţiei o formează românii, dar există şi mici comunităţi de maghiari (430 de persoane în total), cea mai mare fiind în oraşul Haţeg (303 persoane). Ţiganii sunt prezenţi, de asemenea, în mai multe localităţi, numărând 468 de persoane în total. Un caz aparte îl constituie muribunda minoritate italiană. În 2002 mai trăiau doar 37 de italieni dintr-o comunitate altădată prosperă şi numeroasă, venită aici din nordul Italiei, ca tăietori de lemne.

Localităţile principale ale Ţării Haţegului

  • Oraşul Haţeg - 10.910 locuitori;
  • Comuna Pui - 4.624 locuitori, 18 km distanţă faţă de Haţeg;
  • Comuna Râu de Mori - 3.546 locuitori, 18 km distanţă faţă de Haţeg;
  • Comuna Sântămăria-Orlea - 3.522 locuitori, 3 km distanţă faţă de Haţeg;
  • Comuna Baru - 3.044 locuitori, 24 km distanţă faţă de Haţeg;
  • Comuna Sălaşu de Sus - 2.782 locuitori, 13 km distanţă faţă de Haţeg;
  • Comuna Toteşti - 1.993 locuitori, 6 km distanţă faţă de Haţeg;
  • Comuna Densuş - 1.774 locuitori, 14 km distanţă faţă de Haţeg;
  • Comuna Răchitova - 1.487 locuitori, 20 km distanţă faţă de Haţeg;
  • Comuna Sarmizegetusa - 1.388 locuitori, 17 km distanţă faţă de Haţeg;
  • Comuna General Berthelot - 1.020 locuitori, 6 km distanţă faţă de Haţeg;
  • Comuna Bretea Română – 3.224  locuitori, 11 km distanţă faţă de Haţeg.

Citate despre Ţara Haţegului

„Ţara Hațegului întrunește în sine tot ce are Ardealul mai bun și mai frumos.” (Ion Pop Reteganu)

„Dintre toate regiunile locuite astăzi de români la nord de Dunăre, Bănatul și Oltenia, cu prelungirea lor cea comună în Ţara Hațegului, sunt singurele care reprezintă o continuitate neîntreruptă geografico-istorică a neamului românesc - un cuib de unde se romanizau treptat țările spre apus, spre crivăţ și spre răsărit, ba indirect și cele de peste Dunăre, cuibul mereu descărcându-și prinosul, dar rămânând totdeauna plin.” (Bogdan Petriceicu Haşdeu)

„Iată giganticul Retezat limpede și aeric. Iată umerii munților, iată poalele, iată șesul, iată Valea Hațegului.” (Aron Densușianu)

„Probabil că nu există în România un perimetru aşa de restrâns care să concentreze atât de multe lucruri de văzut și admirat.” (Adrian Andrei Rusu)

„Cercetările privind formarea poporului și limbii române, ca și începuturile vieții statale românești, au în Ţara Hațegului semnificații aparte.” (Radu Popa)

„Bisericile de la Sântămăria Orlea, Ostrov, Colț, Strei și mai ales cea de la Densuș depășesc ca importanță spirituală mănăstirile Moldovei, pentru că atestă vechimea credinței ortodoxe pe meleagurile românești.” (Dorin Alicu)

„Adevărată capodoperă a naturii” (Ion Conea)

„Una din cele mai frumoase priveliști de poesie ale pământului românesc” (Ovid Densuşianu)

Haţegani celebri

Petru de Ostrov, primul protopop atestat în istoria românilor, la 1360

Filip More de Ciula Mare, primul umanist de origine română (1478-1526), episcop catolic de Pecs

Aron Densușianu, academician, istoric literar și filolog

Nicolae Densușianu, academician, istoric și jurist

Ovid Densușianu, academician, filolog și istoric

Franz Nopcsa, paleontolog, unul dintre fondatorii paleobiologiei.

Serviciile medicale

Spitalul Orăşenesc Haţeg este situat în zona centrală a localităţii şi este singurul spital din Ţara Haţegului. Prin intermediul serviciilor medicale oferite, instituţia acoperă o rază medie de 55 km. Spitalul deserveşte pe cei aproape 11.000 de locuitori ai Haţegului, la care se adaugă atât populaţia rurală din comunele Ţării Haţegului, aproximativ 40.000 persoane, cât şi cei peste 50.000 de turişti care vizitează anual zona.

Spitalul din Haţeg funcţioneaza neîntrerupt de aproape 100 de ani, prima atestare datând din 1914. Începand cu anul 1981, spitalul are un nou sediu, în care pacienţii beneficiază de saloane moderne şi tratamente mai bune, asigurate de un persoanal medical foarte bine instruit. Astazi, spitalul (singurul din judeţ care beneficiază şi de un heliport, bază ce face legătura în timp util şi în caz de urgenţă majoră, cu spitalele de renume din ţară sau străinătate) are 140 de paturi, împărţite între cele şapte secţii: Medicină Internă şi Cardiologie, Chirurgie Generală,  cu compartiment de Ortopedie-Traumatologie, Obstetrică-Ginecologie, Pedriatie şi Neonatologie, Oftalmologie, O.R.L., A.T.I. şi Urgenţă.

Terenuri disponibile pentru investitori – oraşul Haţeg

Nr.

Crt.

Amplasament

Regim juridic

Suprafaţă

Utilităţi

Destinaţie urbanistică a zonei

Disponibilitate

1

str. V. Babeş  42 - 44

(fosta incintă secţie drumuri naţionale)

Prop. Oraşului Haţeg

6.500 mp

Există

Zonă industrială

Prin concesionare/închiriere

2

str. Horea – extravilan - 

actualmente păşune

Prop. Oraşului Haţeg

20.000 mp

Nu există

Zonă industrială

Prin concesionare/închiriere

3

str. Ovid Densuşianu

(fostul teren de tenis)

Prop. Oraşului Haţeg

1.800 mp

Există

Piaţă agroalimentară, bloc de locuinţe, spaţii pentru servicii

Prin concesionare/închiriere

4

str. V. Babeş 28A

(fostul târg de vite )

Prop. privată pers. fizice

20.000 mp

Există

Zonă industrială

Prin vânzare

5

str. Horea  85

(fostul depozit PECO)

Prop. PETROM S.A.

6.000 mp

Există

Zonă activităţi economice

Prin vânzare

6

str. Progresului ( fost abator )

Prop. privată pers. fizică

20.000 mp

Există

Zonă activităţi economice

Prin vanzare

7

str. Râul Mare

( fosta ORACA)

Prop. privată

40.000 mp

Există

Zonă activităţi economice

Nereglementat

8

str. Progresului 86 (lângă Luk Oil)

Prop. privată

7000 mp

Există

Zonă activităţi economice

Parteneriat/închiriere

9

str. M. Kogălniceanu 6

(hale)

Prop. privată

2000 mp

Există

Zonă activităţi industriale

Parteneriat/închiriere

10

str. Viilor 2 (sub Dealul Haţegului)

Prop. privată pers. fizică

13000 mp

Există

Intravilan

Prin vânzare

11

Str. 1 Mai

Prop. privată pers. fizică

6500 mp

Există

Zonă activităţi economice/Intravilan

Prin vânzare

12

str. Progresului (în spatele stadionului – plantaţie pruni)

Prop. privată pers. fizică

20080 mp

Există (la aprox. 200 m)

Zonă activităţi economice şi/sau industriale

Prin vânzare

 

 

 

13

str. N. Titulescu

Prop. privată pers. fizică

5100 mp

Nu există

Zonă activităţi economice şi/sau industriale

Prin vânzare

 

14

str. N. Titulescu (fostul UMTCF)

Prop. privată pers. fizică

5000 mp + hale (800 mp)

Există

Zonă activităţi economice şi/sau industriale

Închiriere

 

 

La toate acestea, se pot adăuga 9 spaţii şi alte anexe (pe o întindere totală de 55 000 mp), deţinute de S.C. HAŢEGANA PROD IMPEX S.R.L. Haţeg, dispuse după cum urmează: 3 hale x 2200 mp, 3 hale x 1100 mp şi 3 hale x 600 mp, dotate cu apă, canalizare şi gaz. Disponibilitatea actualului proprietar în ceea ce priveşte spaţiile de mai sus este spre închiriere sau vânzare.

Notă: toate preţurile sunt negociabile.